
Membrii Academiei erau recrutați din județul Neamț și școliți apoi, timp de 90 de zile, în case închiriate din București, Cluj și Constanța, imobile cu geamuri fumurii, unde ”studenții” ajungeau cu saci negri pe cap, ca să nu poată identifica traseul. ”Erau amprentați, li se făceau dosare de personal, cu date complete, inclusiv probe de ADN, cu referiri la vicii, la familii, la prieteni sau iubite. Iată că, după mulți ani în care am destructurat rețele de infractori care acționau după reguli nescrise, acum avem și o grupare cu reguli scrise, în acest cod, care poartă numele de Regulament al Academiei Infractorilor din România, cod în care sunt capitole distincte, privind pregătirea fizică, psihică, teoretică și practică și chiar pregătire de rezistență la anchetă. Academia Infractorilor era înregistrată la Interpol, Europol și DIICOT. Era condusă de un comandant suprem, avea contabil, avocați, ofițeri activi, iar cei care depășeau vârsta de 50 de ani erau ofițeri în rezervă. Stagiul de pregătire dura 90 de zile, timp în care li se spălau creierele. Când vreunul din ei era arestat, comunicarea cu liderul grupării se făcea prin scrisori către familie, scrise într-un anumit cod, prin care liderului i se transmitea inclusiv ce greșeli au fost comise și au dus la capturare, dar era asigurat și că cel reținut va păstra tăcerea. Funcționa Legea Omerta: nu aud, nu văd, nu vorbesc nimic!”, au adăugat procurorii DIICOT.





