La Prefectura Neamț a fost prezentat recent un document al Direcției Silvice Neamț – o fișă de prezentare în care, printre alte subiecte, a fost reluată problema „zonelor potențiale de non-intervenție și protecție strictă în habitate naturale terestre și marine”. Inițiativa vine din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), care intenționează alinierea la strategia europeană privind biodiversitatea. Ministerul a contractat o echipă de consultanți pentru identificarea zonelor vizate. Propunerile acestora au fost, însă, fluctuante: în prima fază, baza de date indica 57.764,77 hectare; 4 zile mai târziu, cifra scădea la 42.896,53 hectare. În septembrie, MMAP a transmis direct primăriilor o nouă variantă, cu 49.421,18 hectare.
Multe voci din județ consideră acest proces un „joc cu hectare de pădure”, practicat fără justificări solide și fără respectarea principiilor transparenței. Consultanții au greșit flagrant, propunând inițial o zonă de protecție chiar pe traseul viitoarei Autostrăzi A8 – eroare recunoscută în timpul întâlnirii de la Piatra Neamț de acum câteva luni. Situații similare s-au înregistrat și în comuna Tarcău, unde s-a avansat inițial propunerea ca peste 12.000 de hectare, inclusiv zone aflate în vatra satului, să fie declarate arii strict protejate.
Criticii inițiativei semnalează lipsa totală a unor analize serioase privind factorii sociali și economici, precum și absența unor studii de biodiversitate credibile. Comunitățile locale nu au fost consultate, iar proiectele existente de infrastructură sau turism nu au fost luate în considerare. Totul, spun unii, pentru ca ministerul să poată raporta „îndeplinirea” unei directive europene, indiferent de realitățile din teren.
Odată cu venirea unui ministru susținut de USR la conducerea MMAP, se așteaptă ca presiunile pe acest subiect să crească.
În acest context, reprezentanții Romsilva Neamț au formulat o concluzie de bun-simț: „Procentul de arii naturale protejate existent la nivelul județului Neamț, împreună cu celelalte ecosisteme gospodărite corespunzător, este suficient pentru conservarea biodiversității. Nu se impune declararea de noi suprafețe cu acest regim.” Totodată, Romsilva își asumă un pachet minim de zone de protecție strictă (ZPS), rezultat din analize proprii, în suprafață totală de circa 7.100 hectare.
Rămâne de văzut dacă autoritățile județene vor reuși să reziste presiunilor și să păstreze un echilibru între protecția mediului și dezvoltarea locală, sau dacă o parte semnificativă din județ va fi blocată de un regim administrativ restrictiv, în care fiecare autorizație depinde de aprobarea celor care vor gestiona noile „zone strict protejate”.
V. BĂLĂNESCU
