Părintele Iustin Pârvu – 102 ani de la naștere

Sâmbătă, 5 februarie, la Mănăstirea Paltinul de la Petru Vodă, a avut loc un simpozion dedicat părintelui Iustin Pârvu, un adevărat sfânt al ultimului secol. Manifestarea a fost dedicată împlinirii a 102 ani de la nașterea marelui duhovnic.

Simpozionul a fost organizat de stărețiile și viețuitorii de la Mănăstirile Paltinul și Petru Vodă, ambele ctitorite de îndrăgitul preot, născut pe aceste locuri. Cu această ocazie, a fost oficiată o slujbă de pomenire, la care au oficiat preoți de la cele două așezăminte, dar și din Republica Moldova și de la Liceul Teologic “Veniamin Costache” de la Neamț. Toată activitatea  s-a derulat sub directa coordonare a maicii Iustina, stareța Mănăstirii Paltinul.
Apoi, miercuri, 10 februarie, cu ocazia împlinirii a 102 ani de la nașterea părintelui Iustin, a fost organizat un nou seminar, de această dată la Mănăstirea Petru Vodă, eveniment precedat de o slujbă dedicată memoriei marelui Sfânt al Munților, așa cum este pomenit în multe cronici părintele Iustin Pârvu.  Amfitrionul acestui eveniment a fost părintele Hariton, căruia i s-a alăturat un număr important de credincioși veniți din toată țara.

Arhimandrit Iustin Pârvu (1919-2013), scurtă biografie

Părintele Iustin Pârvu s-a născut în satul Coroiu, astăzi Petru Vodă, comuna Poiana Teiului, pe 10 februarie 1919. A făcut parte din familia lui Gheorghe și a Anei Pârvu (născută Chiruță). Părintele de mai târziu a primit, la botez, numele de Iosif.

Primele patru clase le-a urmat în satul natal. A urmat stagiul de învățătură de la Mănăstirea Durău, unde avea să se închinovieze în anul 1936. Tot la acest așezămâmt a deprins și dogmele tâlcuite patristic, psaltică, dar și elemente de iconografie, apologetic, etc.

A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Cernica (1938-1941), dar școala a fost desființată prin decizia Mareșalului Antonescu. A fost hirotonit preot în același an la Iași, de arhiereul Valerie Moglan, în acel an episcop vicar al Mitropoliei Iașilor (1941). S-a înrolat ca preot militar, în cadrul Batalionului 18 Vânători de Munte, din cadrul Brigăzii 4 Munte, apoi Divizia 4 Munte. A plecat pe frontul de răsărit, pe cursul fluviului Don și în Crimeea, unde a  fost avansat la gradul de sergent. Pe front, a botezat, spovedit și împărtășit mii de oameni.

Părintele Iustin avea să se întoarcă în țară odată cu trupele Armatei Române, după 23 august 1944, în toamnă reluându-și studiile la Seminarul de la Râmnicu Vâlcea. În ultimul an de cursuri, s-a  transferat la Seminarul “Sf. Gheorghe” din Roman (1946) și, cu doar câteva săptămâni înaintea bacalaureatului, pe 15 mai 1948, a fost arestat sub acuzația de “instigare și activitate subversivă dusă în cadrul Seminarului Sf. Gheorghe din Roman”. Evident, a urmat anchetarea sa la Roman și Piatra Neamț. Pe 14 martie 1949, este condamnat la 12 ani muncă silnică pentru “crimă de uneltire contra ordinii sociale (…)” și pentru că “i-a ajutat pe legionari cu bani și alimente (…)”. Și-a ispășit  pedeapsa în temnițele de la Suceava, Aiud,  Baia Sprie, Gherla și din nou Aiud. Fără a mai fi judecat, pe 10 ianuarie 1959, i se prelungește pedeapsa cu încă 36 de luni de muncă silnică, perioadă pe care a executat-o în închisorile de la Jilava, Colonia Culmea-Dobrogei și Periprava. În anii de detenție, i s-a dat voie să scrie o singură carte poștală familiei, dar care nu a ajuns niciodată acasă, toți ai lui crezând că a murit în lagărul comunist.

A fost eliberat pe 6 mai 1964. După, părintele Iustin Pârvu a lucrat ca muncitor pe șantier la Borca, apoi muncitor forestier lângă Mănăstirea Horaița. În anul 1967, a fost primit în obștea Mănăstirii Secu, unde a slujit ca preot, duhovnic și cântăreț la strană. În paralel, s-a ocupat și de prisaca așezământului.

Cel mai mare duhovnic al românilor

Cunoscându-i nevoințele îndurate în temnițele comuniste, fostul stareț al Mănăstirii Neamț, cărturarul Nestor Vornicescu – la acea vreme, episcop vicar al Mitropoliei Craiovei, pe 29 august 1972, îl hirotesește protosinghel. A fost transferat la Mănăstirea Bistrița în anul 1975, așezământ unde va rămâne până în anul 1990, când se reîntoarce la Secu.

“Să știți că mi-aș dori să ridic o mănăstire la Hașca”, mărturisea părintele celor apropiați. “Nu o să mă las până nu împlinesc pentru ai noștri ceva trainic, de veșnicie…”.

În cele din urmă, așa a fost. Astfel, împreună cu doi ucenici, Calinic și Ignat Crețu, în 1991, părintele Iustin revine în satul său natal, pentru a clădi un așezământ închinat martirilor anticomuniști. A fost ajutat de primarul din acei ani, prof. Dorel Rusu, al comunei Poiana Teiului, consilierii locali, dar și de alți oameni cu mare drag de cele creștinești. În aceste condiții, părintelui i-a fost donat un teren, unde avea să se ridice binecunoscuta Mănăstire de la Hașca, în Poiana Căpriorului. Pe 4 mai 1991, PS Calinic Botoșăneanul, episcop vicar al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în acele vremuri, a săvârșit slujba de sfințire a locului ales pentru ridicarea bisericii.

Construcția a fost ridicată în scurt timp, iar din toamna anului 1992 a început săvârșirea slujbelor zilnic. Printr-o hotărâre a Sinodului B.O.R., în 1994 schitului i se schimbă statutul în cel de mănăstire, având hramul “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”.

Al doilea mare pas al părintelui Iustin Pârvu a fost construirea unui alt așezământ, de această dată la Paltin, schit de maici, care avea să primească statutul de mănăstire mai târziu. Aici și-a petrecut părintele ultima parte a vieții pământene.

Mănăstirea a fost sfințită în anul 2005, în ziua hramului de “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, de către PF Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei și Bucovinei. În anul 2008, părintele Iustin Pârvu a fost ridicat la rangul de arhimandrit.

Dar misiunea sa de ctitor nu s-a oprit aici, astfel că, din resursele adunate, s-a ridicat un alt așezământ, de această dată la Aiud, lângă Râpa Robilor. A mai fost ridicat un schit la Rădeni (Petricani), dar și un altul la Cergăul Mic-Blaj.

S-a stins în seara zilei de 16 iunie 2013, când a fost chemat la Domnul, pe 20 iunie fiind înmormântat în prezența a mii de creștini veniți să-l vadă pe cel care a fost cel mai mare duhovnic al românilor. (Red.)

FOTO: Arhiva “Mesagerul de Neamţ”, “Atitudini”, “Lumina”

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 477, săptămâna 11-17 februarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.