La Biblioteca ”George Radu Melidon” din Roman a avut loc recent o manifestare inedită. Inedită din cel puțin două puncte de vedere: mai întâi că ea a fost inițiată de o familie de romașcani (trăitori acum în București), familia Georgeta Florentina și Șerban Ursu. Apoi fiindcă manifestarea s-a dorit a fi, în același timp, și festival (încă și național!) și concurs… Cum concursul se anunță unul de ”receptare critică a poeziei”, confuzia participanților a fost totală.
Cei doi soți Ursu au plecat, cu câțiva ani în urmă, din Roman și au ajuns la București. Șerban Ursu a urmat un parcurs interesant, de la Elerom Roman, la Ministerul Tineretului și Sportului și la Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, în timpul guvernului Boc. Doamna colonel medic Georgeta Florentina Ursu lucrează în Spitalul Militar de Urgență “prof. dr. Agripa Ionescu” din București. Domnia-sa este foarte cunoscută pentru acțiunile sale de cinstire a memoriei victimelor comunismului, pentru troița instalată în fața cimitirului din Roman și pentru alte manifestări menite a îndrepta imaginea martirilor neamului.
Revenind la manifestarea de la biblioteca romașcană, închinată criticului Mircea Scarlat, ea a debutat cu o slujbă de pomenire a fostului monarh Mihai I, oficiată de un sobor de preoți. Despre personalitatea lui Mircea Scarlat (care nu a avut nicio altă legătură cu orașul Roman decât aceea că a fost văr primar cu doamna doctor Ursu) au vorbit domnul profesor Gh. A.M. Ciobanu și scriitorul și criticul literar Lucian Strochi.
„Am adus aici, în Romanul natal, figura luminoasă și merituoasă a celui mai strălucit membru al familiei Scarlat, Mircea Scarlat”, a spus doctorița Ursu. “Mulți s-au mirat de alegerea noastră; puteam să facem manifestarea asta la Alexandria, locul nașterii lui Mircea Scarlat, sau la București, locul consacrării, dar noi am venit acasă, înconjurați de căldura celor care l-au citit și, sigur, a celor care-l vor primi în memoria lor”.
Lucrarea de referinţă a lui Mircea Scarlat este ”Istoria poeziei româneşti”, care cuprinde opt cărţi şi patru volume. Criticul a investigat trei secole de poezie românească, de la Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, până în perioada interbelică. Răpus de o boală cumplită la doar 36 de ani, nu a mai reuşit să termine ultimul volum, în care ar fi continuat să prezinte poezia până în contemporaneitate. A făcut-o, după moartea lui, criticul Nicolae Manolescu, printr-un volum publicat post mortem. (D.A.)
Parteneri
Mesagerul Bacău Jandarmii băcăuani în mijlocul copiilor: lecții de siguranță și bucurie la școlile de vară din Prăjești și Corbasca 
ZCH Munca unor fermieri s-a făcut scrum. Incendii de mare amploare în județele Suceava și Botoșani 
NewsEdge Palatul Sebestyen și Librăria Universității din Cluj sunt în centrul unei controverse. Comunicarea lipsă, principalul vinovat al scandalului termopanelor 
BusinessEdge Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă 
