Jucării pe care doamna educatoare le scotea la evenimente deosebite. Aragazul era preferatul fetițelor.O colecție impresionantă de jucării din anii ’70-’80, cu o mare încărcătură emoțională, va fi expusă la Muzeul de Istorie și Arheologie în preajma Zilei Copilului, pe 5 iunie. Ceramistul Iulian Gorea a adunat, în decurs de câțiva ani, jucării și jocuri din perioada copilăriei sale, iar acum le arată publicului, pentru a da posibilitatea fiecăruia de a retrăi un moment de fericire creat de o jucărie anume. „Tot timpul prețuim ceea ce nu mai avem… copilăria. Chiar dacă situația materială a părinților mei nu era foarte bună pe atunci și nu-și permiteau să cumpere jucării celor 6 copii, conta fericirea și bucuria de a trăi fără griji. Sunt jucării pe care nu le-am avut, dar m-am jucat cu toate, iar fiecare dintre ele îmi aduce aminte de o anumită stare, de emoție, de inocență. Este o colecție care se adresează oamenilor mari, care au copilărit în acea perioadă și care nu s-au putut bucura de ele la momentul respectiv”.
„Prin copii, avem ocazia să ne bucurăm dublu”
Autocarul e cea mai impresionantă jucărie făcută la noi, la români, care pleca la export. Pe internet costă 7-800 de lei.
Totul a început în urmă cu câțiva ani, când băiatul său, pasionat de mașini fiind, a găsit mașina primită de Iulian Gorea la o serbare de Crăciun. „Am primit basculanta pe când aveam 7 ani, la o serbare pentru Moș Gerilă. I-a plăcut mult băiatului meu de 14 ani și i-am arătat, pe internet, și alte jucării din acea perioadă. E foarte priceput în design de mașini. I-au plăcut și a insistat să le cumpărăm. De acolo a început totul”, povestește artistul.
Cele mai multe jucării sunt cumpărate de pe internet, din târguri sau de la oamenii străzii: „Sunt jucării în bazar la un leu, doi lei, și nu te înduri să le lași acolo, să treci nepăsător pe lângă ele. Mai nou, oamenii au început să prețuiască lucrurile vechi și nu se mai găsesc ieftin. Și pe internet au crescut prețurile. Pot ajunge și până la 200 de euro, dar valoarea sentimentală este infinit mai mare”.
Odată cu nașterea fiului său, Iulian Gorea a retrăit copilăria și… „Am profitat la maximum de copilăria lui. De la o anumită vârstă, încep problemele și uităm să ne mai bucurăm de lucrurile simple, cele care ne fac cu adevărat fericiți. Prin copii, avem ocazia să ne bucurăm dublu de aceste trăiri unice”.
Toate jucăriile ce vor fi expuse sunt din aceeași perioadă, anii ’70-’80, și nu sunt de vânzare. Dublurile pot fi oferite la schimb celor care au jucării asemănătoare. „Sau, dacă au jucării pe acasă, să le aducă la o viitoare expoziție, să le vadă toată lumea. Sunt jucării durabile și trainice, nu se compară cu jucăriile de astăzi. Dacă cineva care vine la expoziție, vede jucăriile și își amintește perioada de fericire din copilărie, eu sunt mulțumit”. (Oana IOSUB-TOMA)
Jucăria de la care a început „Muzeul copilăriei anilor ’70”O vedeam doar în librării. Nu avea oricine acces la ele. Erau fie aduse din China, fie românești sau rusești. Tot timpul o vedeam pe raft, dar nu mi-o puteam permite să o cumpăr. După 45 de ani, s-a întâmplat să o găsesc pe internet. A costat 150 de lei, acum 5 ani.Gentuțele în care părinții puneau mâncarea și cu care se mergea la grădiniță.Un băiat care avea o asemenea mașinuță era șeful străzii. Toți copiii erau în jurul lui.„În imaginația mea, în copilărie, în spatele motociclistului (care eram eu) era o fată. Nu plecam la drum cu motocicleta fără iubită. După ce m-am întors din București, unde am locuit 20 de ani, am regăsit-o pe cea pe care o purtam mereu pe motocicletă. Și m-am căsătorit cu ea”.Mulțumesc oamenilor străzii care au găsit jucării prin tomberoane și le-au adus.Orice fetiță își dorea o păpușă Arădeanca. Arădeanca era o fabrică de jucării din Arad și făcea păpuși foarte reușite. Din păcate, după Revoluție s-a închis. Nu cred că păpușile astea nu aveau căutare și astăzi.Puștile îmi plăceau la nebunie. Eram fascinat de jocurile războinice. Alergam de unul singur și îmi imaginam tot felul de scenarii.Se citea pe nerăsuflate la bibliotecă„La Casa Pionierului, exista un club de machete, de modelaj. Mergeam cu copiii și construiam diferite vase, în funcție de ce găseam în reviste și ne impresiona. Vasul acesta l-am găsit anul trecut, în târg. Venise cineva cu o roabă cu 4 modele de acest gen. Am fost norocos să le găsesc. Am dat 50 de euro pe vasul mare”
2 comentarii
ati putea repara niste papusi
iata si numarul de telefon daca e si se poate 0785332788