Oraşul Roznov are nevoie de susţinere financiară şi politică

Interviu cu primarul Vasile PAVĂL

Încă din primele decenii ale secolului trecut, comuna Roznov, astăzi oraş, a avut parte de trei etape importante în dezvoltarea economică şi socială. În prima, col. Gheorghe Ruset Roznovanu a construit, din fondurile sale, spitalul comunal, cu eforia (bulgăria), grădina care asigura hrana bolnavilor, gara, primăria, biserica şi şcoala. A urmat  dezvoltarea economică din perioada 1920-1940, în care Roznovul a beneficiat de funcţionarea a patru fabrici de prelucrare a lemnului, cea de la Slobozia având sediul în Palatul Cotroceni din Bucureşti. Tot la Roznov funcţiona şi o cochetă rafinărie. A treia etapă a fost cea de după naţionalizarea mijloacelor de producţie de stat, de la 11 iunie 1948, urmată de o noua fază a dezvoltării economice. La Roznov semna statele de plată un număr mare de lucrători, cu mult peste cel al populaţiei celor trei sate componente, respectiv, Roznov, Slobozia şi Chintinici. Necazul localnicilor a fost că nu au beneficiat nici după 1945 şi nici astăzi de servicii publice de calitate, de o infrastructură în ton cu dorinţele tuturor. Să nu se uite faptul că, în prezent, în judeţul Neamţ sunt comune care şi-au asfaltat toate drumurile, că au dispensare umane de nivel european, cu locuinţe pentru cadrele medicale, că au cămine culturale cu mult peste condiţiile pe care le oferă casele de cultură de la oraşe şi multe altele. Important este că oraşul Roznov are nevoie de investiţii masive, de proiecte care să modifice tot ceea ce ţine de infrastructura locală. În aceste condiţii, actualei administraţii publice locale îi revine misiunea de a o lua, practic, de la zero, de a moderniza toate instituţiile publice, de a le construi pe cele care lipsesc şi de a oferi  roznovenilor speranţa că la anul va fi mai bine decât astăzi.

– Domnule primar, care a fost prima problemă importantă cu care v-aţi confruntat ca primar al oraşului Roznov?

Nici nu ştiu de unde să încep, pentru că probleme sunt foarte multe. De exemplu, canalizarea de la Chintinici este făcută, dar nu este dată în folosinţă, pentru că nu a fost plătită. Datorită faptului că erau o factură şi o neînţelegere cu SC Acva Parc Roznov. Dar acum am rezolvat problema. Era o situaţie aparte, dar, în cele din urmă, am apelat la un avocat care ne-a susţinut la Înalta Curte şi am câştigat procesul. Am primit banii zilele acestea, astfel ca Acva Parc să primească banii, ca, la rândul ei, să plătească mai departe, ca să putem da în folosinţă staţia de epurare de la Chintinici.

– De unde trebuia să vină banii?

De la finanţator, respectiv Administraţia Fondului de Mediu. Banii au fost primiţi, iar noi mai trebuie să facem o gură de scurgere la staţia de epurare şi să-i dăm drumul. Apoi, o să vedem şi cât de funcţionabilă este staţia. La Chintinici este un caz fericit, însă, în rest, şi, mai cu seamă, la blocurile şi vilele din spatele primăriei, pur şi simplu nu ştiu cu ce să încep. Reţelele de apă şi canalizare sunt terminate. În primăvară, dacă ne permit banii şi bugetul, ne apucăm de treabă. Dacă stăm după masterplan, ne inundă canalizările. La remiza de pompieri, canalul este plin. Cu timpul, le vom rezolva pe toate. În fiecare dimineaţă, când vin la primărie, mă gândesc de unde să încep activitatea, pentru că sunt prea multe de făcut. Ca şi cheltuieli importante, avem Căminul de bătrâni, Evidenţa populaţiei, Centrul de permanenţă, liceul, care toate consumă din bugetul oraşului Roznov. Important este că aceste instituţii deservesc şi comunele din apropiere. La cheltuielile pe care le aveam, 8 miliarde de lei vechi le consumăm pe SCLEP, adică, Evidenţa populaţiei. Nu este corect să plătim numai noi. Am discutat cu prefectul, ca să vedem cum vom fi ajutaţi, inclusiv de Consiliul Judeţean, pentru a reduce din aceste cheltuieli.  Trebuie să ne dea şi nouă un ban în plus, prin simplul fapt că avem cheltuieli în plus. Roznovenii au dorit ca aşezarea lor să aibă statut de oraş, cu un pachet important de servicii publice locale. Aşa este, iar acum trebuie să facem ceea ce nu s-a realizat mai bine de jumătate de secol. Avem o misiune grea, dar pe care vrem să o ducem la capăt.

– Ce veţi face cu aleile din zona blocurilor şi a vilelor?

Eu am văzut, în jurul nostru, comune care stau mai bine cu infrastructura rutieră, mai ales datorită faptului că nu au chetuielile de care aminteam anterior. Prestăm servicii pentru alte comune, iar din cei 32 de bătrâni cazaţi la fostul spital comunal, 9 sunt ai noştri. Dintre aceştia, 2-3 îşi sustin cheltuielile singuri. Celelalte comune, care au aceste persoane aici, ar trebuie să le susţină diferenţa.  În acest sens, am luat legătura directorul Panaitescu, dar am să merg personal la fiecare comună în parte. De aceea, şi noi şi Bicazul suntem rămaşi în urmă, datorită acestor cheltuieli în plus pe care le facem anual. Apoi, fondurile europene nu s-au dat pe oraşe, ci pe comune. De aici apar diferenţele, iar noi, ca populaţie, nu suntem mai mari decât o comuna ca Piatra Şoimului sau Borleşti. Interesant, până acum nu am avut duşmani, dar acum o să-mi fac, cu siguranţă.

– Veţi cere ajutorul politicului?

Vom vedea ce se  întâmplă.

– O altă problemă delicată o constituie oborul…

Acolo vrem să facem cadastrarea spaţiului, ca să vedem cât avem noi, ca şi comunitate. În loc să avem terenuri cu care să putem atrage investitori, stăm şi ne minunăm de neputinţă. Vrem să atragem investitori, dar nu avem terenuri pe care să le oferim. Nu ştiu dacă aţi văzut, dar nu am mai lăsat comercianţii să-şi întindă mărfurile în intersecţia de la Chintinici. În schimb, sunt parcate maşinile!

– Când veţi asfalta satul Chintinici?

La strada principală, ar trebui făcute şi şanţurile. Avem nevoie de rigole, iar acolo, cândva erau şanţuri şi nu apăreau probleme. S-au tras reţelele de apă, canalizare, iar şanţurile au dispărut. Când plouă, este afectat şi drumul judeţean. Mai avem nevoie şi de trotuare şi de multe altele, inclusiv de asfaltarea satului. Există un proiect pe POR, care ar trebui să fie finanţat, dar nu ştiu exact când. Dacă ai proiect, nu ai voie să intervii la acel obiectiv. Fireşte, unde sunt trase deja reţelele de canalizare, apă şi gaz metan, se poate asfalta.

– La Slobozia?

Acolo, din cauza canalizării, a fost distrus drumul asfaltat şi trebuie refăcut în toatalitate.

Strategii de dezvoltare a oraşului Roznov

– Uneori simţiţi că este greu?

Nu greu, dar sunt tare încurcate lucrurile. La o primă citire a bugetului, am realizat că avem instituţii care ne toacă banii din bugetul local, şi aşa slăbit din cauza pandemiei. În aceste condiţii, va trebui făcută analiză cost-beneficiu, care să ne elucideze asupra continuităţii acestor servicii sau renunţarea la ele dacă nu se găsesc măsuri de eficientizare. Ca şi investiţii în desfăşurare, avem podul de la Chintinici, obiectiv care va traversa cursul pârâului Iapa. O altă problemă este legată de anumite contracte păguboase din punct de vedere financiar. Este vorba de reabilitarea unui corp de şcoală şi o grădiniţă, contracte semnate cu ani în urmă, care au fost scoase la licitaţie de mai multe ori, dar nu s-a prezentat nimeni, pentru că sunt mult subevaluate, faţă de costurile de astăzi. Ele au fost evaluate la costurile  din 2009. În rest, majoritatea obiectivelor le-am găsit la nivelul anilor `90. Când ai SCLEP (Evidenţa Populaţiei), Cămin de bătrâni, Poliţie locală şi un Roznovsal, care nu este pe profit, credeţi-mă, nu ştii pe unde să scoţi cămaşa. Doar aceste entităţi enumerate ne mănâncă foarte mulţi bani, care ar putea să ajungă către investiţii urgente.

– Ce strategie se impune în astfel de momente?

Strategia pleacă de la nevoi şi, sincer vă spun, cu toate că repet, când intru la ora 7 în birou, nu ştiu de ce să mă apuc prima dată. Am început să le scriu pe o tablă magnetică, folosind un marker, ca să nu omit vreuna şi încerc să le prioritizez, dar, sincer, toate sunt urgente. În primul rând, încercăm să mărim bugetul destinat investiţilor prin reducerea de cheltuieli, eficientizarea celor care nu se pot închide, recuperarea creanţelor, mărirea nivelului de încasări de la populaţie şi de la cei din mediul privat, atragerea investiţiilor prin punerea la dispoziţie a unor terenuri şi anumite facilităţi fiscale negociabile în funcţie de proiect şi locuri de muncă create. Apoi, ne axăm foarte mult pe atragerea fondurilor europene şi guvernamentale, pentru că idei sunt multe, dar principala problemă este găsirea soluţiilor de finanţare, iar în acest sens am lângă mine oameni competenţi în aceste domenii, dar şi colegi consilieri care nu s-au sfiit să pună mâna pe lopată, la propriu, pentru a da o mână de ajutor. Ţin, pe această cale, să le mulţumesc tuturor celor care sunt alături de mine.

– Care sunt domeniile deficitare?

Din păcate, infrastructura rutieră, şcolară, medicală, socială, culturală. Acestea sunt domeniile cu probleme. Nu sunt la nivelul unui oraş cu adevărat al anului 2021. Sunt multe investiţii care trebuie făcute ca să ridicăm standardul şi să-i ajungem pe alţii din urmă. Am văzut comune în judeţul Neamţ care stau mult mai bine decât noi la aceste capitole. O să vă enumăr o serie de investiţii despre care am vorbit şi în campania electorală. Dacă vom găsi resursele financiare, cu siguranţă, le vom executa.

Colectarea deşeurilor

– Care este starea drumurilor?

Avem 35 de kilometri de drumuri de piatră sau pământ, care ne vor costa peste 5 milioane de euro ca să le asfaltăm. Apoi, extindere şi modernizare reţea de apă/canalizare, dar şi cea de gaz metan, eficientizare iluminat public cu leduri, pentru a scădea costurile, anvelopare termică a unor clădiri aflate în patrimoniul local (şcoli, dispensar, cămin bătrâni, primărie, etc.), poduri şi podeţe de reparat sau construit, alei publice şi trotuare, parcuri şi locuri de joacă, modernizare şi dotare infrastructură şcolară, reabilitare unităţi sanitare, construirea a două blocuri ANL, unul pentru tinerele familii şi unul pentru cadre didactice şi sanitare. Mai avem în grafic  modernizarea bazarului şi oborului, amplasarea unei staţii de încărcare pentru autoturisme electrice, achiziţionarea de utilaje moderne pentru întreţinerea drumurilor şi a spaţiilor verzi, un proiect de reconfigurare a actualului parc central în care să se regăsească tot felul de activităţi recreative, amplasarea de noi staţii de autobuz şi reconfigurarea orarului, o variantă pentru traficul greu care vine de peste Bistriţa, semaforizarea inteligentă la trecerile de pietoni şi multe altele. În prezent, avem depus un proiect prin programul POCU, din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, prin care am solicitat achiziţia de tablete pentru toţi elevii, laptopuri pentru cadrele didactice, table magnetice pentru sălile de curs şi materiale sanitare pentru a proteja elevii şi profesorii de coronavirus. Apoi, lucrăm la construirea unei pieţe noi prin CNI, fiind în stadiul de studiu de fezabilitate. Va fi o construcţie acoperită, dar cu posibilităţi de aerisire. Nu aşa cum s-a procedat în alte părţi. Prin proiect, vor fi prevăzute şi mijloace de aerisire naturală.

– Concret, ce aţi făcut în aceste săptămâni, de când sunteţi primar?

Am achiziţionat 24 de containere moderne pentru deşeuri şi continuăm procesul de modernizare a firmei de salubritate. De asemenea, am achiziţionat camere video pentru supravegherea  zonelor unde se depozitează, încă haotic, deşeurile şi gunoaiele, dar şi pentru siguranţa cetăţenilor. Mai lucrăm la un proiect pe axa 13, prin Programul Operaţional Regional, care cuprinde un centru cultural şi o serie de drumuri care ar putea fi asfaltate.

– Roznov a fost un centru muncitoresc important al judeţului, iar astăzi are anumite probleme de ordin social.

În ceea ce priveşte serviciile sociale, ne dorim activităţi transparente în primărie, o mai bună comunicare cu cetăţenii, în special cu cei aflaţi în diaspora, iar pentru acest lucru trebuie să umblăm la mentalitate, dar vom căuta şi o finanţare pentru digitalizarea serviciilor, mai ales în actualul context al pandemiei. Uitaţi-vă la primăriile din vest. Acolo au fost implementate astfel de servicii, prin care poţi obţine un document sau să-ţi  plăteşti dările la buget online. Îţi faci un cont cu parolă şi, de oriunde ai fi, în câteva minute, ai acces la documente fără să-ţi trimiţi vreo rudă la notariat, pentru ca apoi să stai la coadă pentru a ridica un document. Lumea se mişcă rapid şi transparent, iar noi trebuie să facem salturi uriaşe pentru a recupera aceste deficienţe şi a fi în pas cu administraţiile moderne.

Măsuri importante pentru limitarea pandemiei

– Totuşi, pandemia implică şi o serie de măsuri din partea administraţiei publice locale.

Aşa este, iar zilele trecute am făcut o vizită la clădirile unde au funcţionat cabinetele medicale, deoarece căutăm un loc adecvat pentru a demara campania de vaccinare, conform instrucţiunilor primite de la prefectură. Am luat decizia de a moderniza un corp de clădire, pentru a-l pune la dispoziţie medicilor de familie şi specialiştilor în domeniul sănătăţii, în vederea dezvoltării de servicii medicale cetăţenilor din Roznov. În aceeaşi curte, se regăseşte şi Căminul de bătrâni, care şi el are nevoie de îmbunătăţiri. Aici avem multe probleme de rezolvat, atât manageriale, cât şi cu cei care sunt cazaţi şi nu mai au aparţinători. Costurile care ar trebui suportate de alte primării, de pe raza cărora provin aceşti pacienţi, cad tot în spatele nostru, deoarece nu am ajuns la un acord cu edilii. Eu sper că vom găsi soluţii pentru toate aceste probleme, astfel încât să nu fim nevoiţi să-l închidem din cauza presiunii financiare.

– Pentru toate comunităţile, educaţia rămâne o prioritate.

În ceea ce priveşte învăţământul în Roznov, am avut o discuţie fructuoasă cu domnul Mihai Obreja, inspector general al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Neamţ,  în care am trecut în revistă problemele actuale. Dorinţa noastră de a înfiinţa o grădiniţă cu program prelungit, care ar trebui să ajute părinţii în a-şi găsi sau a păstra un loc de muncă şi să nu mai stea cu odraslele acasă, este necesară. Apoi, dotările tehnice şi anveloparea termică a clădirilor este o altă chestiune importantă. Vom face şi o analiză a mediului de afaceri din Roznov. Spun asta, deoarece ne-am dori să încercăm implementarea învăţământului dual, eventual şi o regândire a materiilor care ar trebui predate în liceu. Poate că actualele materii nu mai sunt pe profilul pieţei. Ne dorim ca de pe băncile şcolii sau la terminarea liceului, tinerii să-şi găsească un loc de muncă la firmele care au activitate constantă şi nevoia unei forţe de muncă bine instruită şi calificată în domeniile lor de activitate. Trebuie să fim conştienţi că România de mâine este ceea ce iese din şcoli azi, iar învăţământul  şi sănătatea trebuie să fie o prioritate pentru orice guvern sau administraţie locală responsabilă.

– Cum aţi caracteriza situaţia economică a oraşului Roznov?

Faţă de ceea ce a fost, este slabă şi nu poate susţine o dezvoltare socială  importantă a comunităţii. Faţă de ceea ce era cândva, Roznov acum nu mai are anvergura de altădată. Din păcate, primăria nu dispune de terenuri. Aici este mare durere a noastră, a celor din conducerea administraţiei locale.

Modernizarea stadionului Bradul

– Ce ne facem cu sportul şi mai ales cu stadionul Bradul?

Şi pentru că tot vorbeam de generaţiile care urmează să conducă această ţară, trebuie să vă precizez că avem în derulare un proiect de modernizare a stadionului, care va cuprinde vestiare noi şi un teren de minifotbal cu nocturnă. Ne dorim ca echipa fanion de fotbal Bradul Roznov să reînvie spiritul de competiţie în zonă. Prin  această investiţie să aducem cât mai mulţi copii la stadion, şi care să nu-şi mai petreacă timpul liber pe tablete sau în faţa televizorului. Vrem să practice un sport de echipă. Cu siguranţă, baza sportivă este un obiectiv care va fi atins în acest mandat.

– Veniţi din mediul privat, însă administraţia locală este cu totul altceva.

Pot să vă spun că am lăsat o afacere proprie, din care aveam un câştig mai mare decât în administraţia locală, dar şi mai mult timp pentru familie. De aceea, din dorinţa de a ridica nivelul de trai pentru noi toţi, cei care trăim zi de zi în Roznov, am decis să candidez la funcţia de primar. Sunt conştient că nu va fi uşor şi va fi un consum mare de energie, nervi şi timp, dar mai ştiu că, dacă stăteam deoparte, poate lucrurile trenau ca şi până acum şi nu aveam dreptul să mă plâng aşa cum o fac mulţi de pe margine şi arată doar cu degetul, fără să se implice sau să vină cu soluţii, nu doar cu reproşuri. Şi Dumnezeu a făcut pământul şi lumea în 7 zile şi nu cred că va fi de ajuns un mandat pentru a moderniza, cu adevărat, oraşul nostru. Avem nevoie de multe milioane de euro, de sprijinul consilierilor locali care trebuie să înţeleagă că politica se face cu argumente şi soluţii, nu doar cu băţul prin gard. Este nevoie de implicarea tuturor cetăţenilor, de la ducerea gunoiului la pubele şi nu pe câmpuri, de la faptul că putem pune mâna pe lopată şi greblă ca să ne facem curat în dreptul proprietăţii. Putem da multe exemple în care dacă ne-am comporta civilizat pe stradă, exact aşa cum o facem în curtea noastră, lucrurile, cu siguranţă, vor arăta mult mai bine în viitor. Comunitatea înseamnă noi toţi, de la vlădică până la opincă, iar atunci când ne vom implica activ în administrarea oraşului, aşa cum am face-o la noi acasă, cu siguranţă, vor veni şi rezultatele pozitive. Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Rep.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.